Hera Isabela in tara blogurilor

Cateodata ai parte de amici cu totul si cu totul neasteptati pe mess. Vorbeam acum cateva zile cu o persoana foarte tanara, aproape neverosimil de tanara pentru mine, aflata la vremea examenului de Capacitate de pe vremea bunicilor. La prima vedere nu parea sa aiba vreun talent deosebit la scris, dar ca intotdeauna aparentele inseala. Am descoperit in Hera Isabela o persoana dispusa sa-si povesteasaca intamplarile cu nonsalanta si umor, specifice varstei pe care o are. Inutil sa va spun ca citind jurnalul tarii-soarelui-rasare, asa cum si-a numit blogul, va veti molipsi de pofta de viata si va veti aminti cat de nerabdatori erati la varsta copilariei sa terminati de mancat si sa va apucati din nou de povestea pe care ati abandonat-o inaintea cinei.
Majoritatea articolelor rememoreaza calatoria recenta a autoarei in Japonia, Tara Soarelui Rasare, desi termenul recent mi se pare aproape redundant folosit cu privire la un om atat de tanar. Va invit sa cititi acest blog accesind linkul http://tara-soarelui-rasare.blogspot.com/, precum si blogul lui Adrian Nastase la http://nastase.wordpress.com/ pentru ca am promis ca o sa-l dau aici.
Ii urez succes Herei Isabela in demersurile ei in ale scrisului si un placut Valentine's Day!

24

Vanzoleala mare la examenele de la Autogeneral! Cine a fost acolo stie de ce. Spatiu insuficient pentru toti candidatii, locul stramt, cam ca atunci cand intre ultimul punct si prima litera a cuvantului care urmeaza ai uitat sa pui spatiu.Cam asa ceva. Organizare made in Romania, adica dezorganizare. O suta de persoane intr-o sala neincapatoare. Douazecisisase de intrebari, unele dintre ele nu-si vor gasi raspuns niciodata. Important e sa raspunzi corect la 22. Intre o jumatate de ora si doua ore de asteptat afara inainte sa intri in sala, si tot cam atat dupa ce iesi, asteptand rezultatele. In curte alte cel putin o suta de persoane care au meseria sa astepte. Cel putin trei politisti supraveghetori, dintre care cel putin unul face bancuri lipsite de haz. Cel mult unul face glume simpatice uneori si e binedispus. Cel putin unul are chelie, cel putin unul dintre ei vorbeste intotdeauna prea incet. Unul dintre ei este intodeauna un bun pedagog, pentru ca el iti explica ceea ce sa scrii in Anexa chestionarului. Ceilalti doi vor fi intotdeauna in pom, daca primului ii suna telefonul si trebuie sa plece la apelul sefului lor, pentru ca nu vor fi in stare sa repete ceea ce a spus primul. Unul va spune in soapta ca tot ceea ce trebuia spus, s-a spus. Unul va scrie pe tabla (cel care nu se pricepe deloc sa vorbeasca), data reexaminarii. Altul o va comunica oral, dar gresit, pentru ca cineva a uitat sa sterga de pe tabla data reexaminarii trecute. Unul dintre ei va fi mai catolic decat ministrul de interne, pentru ca va spune sa bagati in buzunar orice petic de hartie deoarece ciornele sunt interzise.
Hai ca azi intru mai devreme. Doar o jumatate de ora de stat in frig. Ce noroc!
Comisia a patra, numarul opt. Aha...Chestionarul 24. Parca imi sunt cunoscute intrebarile. Da...chiar binisor...Fac bine la unele la care greseam nu cu mult timp in urma. Gresesc la ceva simplu. Astept afara de la 9 pana pe la 12. Dar... 22. E bine. M-am calificat. Dar despre traseu poate cu alta ocazie. Multa bafta!