O zi ca atatea altele

foto: www.marknheatherbuckwalter.blogspot.com

Fiecare zi e ca o tara straina pe care incerci sa o descoperi odata cu primul suvoi de aer care iti intra in piept. Nu ai de unde sa stii cat timp si cat de mult te-a influentat mireasma aerului cand te-ai trezit dimineata si ai iesit afara si daca o vei tine minte dupa aceea. Daca ti-ai adus aminte de o dimineata la un moment dat, e posibil ca aceea sa-ti fi ramas in memorie tocmai datorita acestei guri de oxigen pe care ai luat-o fara sa fii constient, gandindu-te la ce vei face in vara asta, pe unde vei merge si ce oameni vei intalni sau pur si simplu lasand apa sa curga peste sangele care protesteaza sub pielea adormita. Te-ai trezit cu gandul sa faci ceva ce n-ai mai facut, desi iti doreai de mult, tare de mult, nici nu-ti mai amintesti de cand. Te-ai trezit intr-o alta zi, straina, inca una din atatea altele. Iti vei aminti ca in dimineata aceea cineva te-a invitat sa petreceti cateva ore alergand prin padure, patinand sau admirand mireasma teilor. Iti vei aminti de asta toata viata, il vei iubi pe acel prieten, vei alerga inca o data prin padure, vei patina printre toti oamenii aceia printre care ai patinat atunci, vei scoate din minte exact coala aceea pe care este presarata ca intr-un ierbar, polenul zilelor in care v-ati plimbat pe langa tei. Iti vei dori sa alergi cu disperare in calea acelor amintiri si chiar vei incepe s-o iei la goana, descult si in pijamalele tale albastre in carouri albe, ca un paienjenis de ploi intr-un amurg de vara tarzie, sa-ti intalnesti pretioasele clipe de odinioara. Cand vei vedea talpile ude si smocurile de iarba iesind printre degetele batjocorite de pietre si ciulini, le vei duce ca intr-un ritual initiatic catre nari ca sa iti dai seama cat de departe ai ajuns. "Mai trebuie sa mai alerg", iti vei spune. "Peste un deal si o vale vor mirosi intocmai ca aerul din dimineata aceea. Si cand, intr-un tarziu, vei ajunge acasa in noaptea aceea, coplesit de cate iti vei fi adus aminte peste zi, te vei uita la picioarele tale ca la niste nepretuite, neverosimile relicve.
Si vei incepe sa-ti amintesti din nou.